Patrimoniu etnografic

peste 1000 de bunuri culturale etnografice ce țin de instrumentarul tradițional agricol, pastoral, de mijloacele de transport, de instalații și unelte folosite în prelucrarea materiilor prime de origine vegetală şi animală, a lemnului şi fierului, icoane, mobilier şi piese de ceramică

1000 de bunuri textile, piese de port și țesături cu funcție decorativă și utilitară provenite din toate comunităţile româneşti din judeţele Harghita şi Covasna.

Patrimoniul etnografic deținut de MNCR este o oglindă a cercetărilor realizate de colectivul muzeului în decursul celor 25 de ani de activitate. Colecția s-a dezvoltat în urma cercetărilor de salvare întreprinse sistematic în așezările rurale din zonele etnografice Covasna, Mureșul Superior, Oltul Superior, Odorhei care se suprapun teritoriului celor două județe și în județele învecinate.

Obiecte cu poveste. Muzeografii prezintă

Colecțiile etnografice

Port tradițional

În structura generală a patrimoniului etnografic, piesele de port au o însemnătate deosebită, atât prin numărul mare de piese, cât şi prin faptul că acestea reflectă mare parte din portul comunităților rurale cu populație majoritar românească din județele Harghita și Covasna.
Colecția de port tradiţional cuprinde întreaga gama de piese vestimentare femeiești și bărbătești specifice pentru prima jumătate a secolului XX: batice și năframe, bonete, pălării, căciuli, brâie barbătești și femeiești, bete, chimire, cămăși femeiești cu poale și fără poale, cămăși bărbătești, catrințe, fote, fuste bărbătești și femeiești, poale femeiești și bărbătești, bondițe, pieptare, veste, cioareci, ițari și pantaloni bărbătești, cizme, pantofi și opinci, sumane.

Descoperă colecția

Textile de interior

Ţesăturile de interior aflate în inventarul muzeului sunt de o mare diversitate funcțională, în colecție se regăsesc ţesături de uz casnic, ţesături cu caracter decorativ, folosite în organizarea interiorului şi ţesături întrebuințate ocazional în contextul  anumitor ceremonii legate de nuntă, botez, înmormântare. Acestea reprezintă un element caracteristic al interiorului, în patrimoniul muzeului regăsindu-se ţesături folosite pentru necesităţile zilnice ale gospodăriei tradiţionale, şi anume: textile folosite pentru acoperirea şi decorarea pereţilor (carpete, ştergare, păretare), textile pentru decorarea ferestrelor (draperii, perdele), textile pentru acoperirea şi decorarea patului (faţă de saltea, cearceafuri, cergă, cuverturi, ţol, feţe de pernă), textile pentru acoperirea și decorarea mesei (feţe de masă), textile pentru acoperitul podelelor (preşuri), materiale folosite pentru confecţionarea diverselor produse finite (caiere de lână, modele de broderie, valuri de ţesătură, gheme). 

Descoperă colecția

6118--label-sm.jpg

Industria textilă

Bine reprezentate în patrimoniul etnografic sunt uneltele folosite în industria casnică textilă. Muzeul deține războaie de ţesut și părţile componente separate ale acestuia: suveici, scripeți, spete, iţe, tindeici, piepteni, lopățele etc. Pentru etapele premergătoare țesutului erau întrebuinţate unelte pentru prelucrarea lânii și a cânepii -  melițe, piepteni pentru scărmănat, hecele pentru selectarea fuioarelor, furci și fuse pentru tors, roți de tors și unelte pentru pregătirea firelor pentru țesut – rășchitoare, vârtelnițe, alergătoare, sucale și roți pentru făcut țevi, urzare.

Olărie

Meşteşugul olăritului este reprezentat în patrimonial etnografic al Muzeul Naţional al Carpaților Răsăriteni prin vase din ceramică cu rol practic şi decorativ. Printre acestea se regăsesc oale folosite la vatră pentru pregătirea alimentelor, oale pentru sarmale, oale pentru prins lapte, oale pentru fiert magiunul, ulcioare de diferite mărimi pentru apă realizate în centrele producătoare de ceramică neagră Dăneşti și Mădăraş din județul Harghita cu o ornamentație destul de sumară. Alături de vasele de uz se regăsesc cancee și farfurii smălțuite din centre de olărit transilvănene (Turda).

Mobilier tradițional

Mobilierul tradițional aflat în patrimoniul etnografic contribuie la definirea interiorului tradițional din zonă. Acestea îndeplinește un rol funcțional, remarcându-se prin simplitatea formelor și prin elementele decorative. În patrimoniul Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni se regăsesc piese de mobilier din a doua jumătate a secolului XIX și prima jumătate a secolului XX realizate de meșteri în centrele urbane transilvănene și achiziționate ulterior de proprietari din târguri. Printre aceste piese se remarcă lăzile de zestre pictate într-o varietate de culori, ornamentate cu modele vegetale și florale

Obiecte de uz gospodăresc

Instrumentarul meșteșugului prelucrării metalelor, fierăritul se compune din: foale, barosuri, dornuri, pile, șpițuri, ciocane, clești, burghie, menghine.

Instrumentar pastoral

În urma cercetărilor de teren efectuate, patrimoniul etnografic s-a îmbogățit cu numeroase piese care aparțin instrumentarului pastoral legate de prelucrarea lactatelor: cupe de lemn, găleți de muls și crinte monoxile pentru scurs zerul din caș, răvare pentru sfărâmat cașul, putineie pentru bătut untul, bărbânțe, linguri pentru smântânit, șteanduri și cutii pentru brânză. La acestea se adaugă: scaune pentru muls, cuiere, foarfecele de tuns oile, biciul și bâta ciobanului.
De o mare valoare artistică datorită formei şi decoraţiei sunt tiparele de caş sau „păpuşarele”, achiziţionate din zona Covasnei. De formă dreptunghiulară, acestea sunt decorate cu crestături adânci cu motive geometrice și vegetale, iar capacul este de formă antropomorfă,de unde și numele de păpușare.

Descoperă colecția

Păpușar 5378
Păpușar 5378
Păpușar 6142
Păpușar 6142
Păpușar 14104
Păpușar 14104
Păpușar 17991
Păpușar 17991

Instrumentar pastoral

Instrumentar agrar specific zonelor deluroase și premontane este reprezentat în patrimoniul muzeului prin plugul cu corman schimbător, grapă, îmblăciu, plivitori, seceri, coase, furci, sape, greble, râșnițe pentru strunjit porumbul, tiocuri și gresii

Prelucrarea lemnului

Importanța deosebită care a avut-o exploatarea și prelucrarea lemnului influențată de bogăția fondului forestier, a determinat acumularea unui patrimoniul care ilustrează meșteșugurile specializate în valorificarea acestei materii prime.
Pentru practicarea pădurăritului, dulgheritului și tâmplăriei se foloseau o gama variată de unelte: toporul, joagărul pentru bușteni de mari dimensiuni, țapina pentru mânuirea buștenilor, cioflângul care se fixează la capătul retezat al bușteanului, rindele, fierăstraie, dălți și scoabe.

Prelucrarea metalelor

Instrumentarul meșteșugului prelucrării metalelor, fierăritul se compune din: foale, barosuri, dornuri, pile, șpițuri, ciocane, clești, burghie, menghine.

Artă religioasă

În patrimoniul etnografic al muzeului se regăsesc şi obiecte de artă religioasă, icoane pe sticlă, icoane pe lemn, cruci realizate de artiști iconari anonimi.

Transport

În patrimoniul muzeului se regăsesc sisteme tradiționale care reflectă modalitățile diverse folosite în zonă pentru transportul și circulația materiilor prime, mijloace rulante cu tracțiune animală (care cu proțap) sau folosind forța omului (teleguță) și glisante tractate de animale (sănii pentru transportul persoanelor și sănii adaptate pentru transportul buștenilor de construcție sau a lemnelor de foc din pădure), ori numai părţi ale acestora (roți de car, cruci de car, tânjală, oiște). Având în vedere importanţa animalelor de tracţiune, muzeul păstrează numeroase juguri, potcoave, șei, gâtar pentru măgar.